„“

intre check in si check out

de

Imi plac camerele de hotel.

De la check in, parca incepe un nou roman, o poveste, o viata. Intru, zambesc, declar pe proprie raspundere seria si numarul din buletin, varsta si scopul vizitei. Iau cheia, zambesc, urc in camera.

Curiozitate.

Obligatoriu, verific baia si ma arunc pe pat sa vad salteaua. Mint. Mai intai deschid geamul si verific view-ul. Aer nou. De viata noua, temporara.

Imi place sa am o casa noua pentru o zi, o noapte, o vacanta, o delegatie, o „aroganta”, o evadare. Imi place sa desfac bagaje, sa aranjez in alt loc, sa fac totul din nou si temporar. Sa vad cat de moi sunt prosoapele, cat de pufoase sunt pernele, cate canale cu muzica am.

Atentie.

Nu mai sunt pe traseul meu obisnuit, nu mai sunt pe drumul dinspre casa spre serviciu, dinspre serviciu spre pasiuni sau obligatii, si de acolo – acasa, din nou.

Trebuie sa fiu atenta – sa nu ratez micul dejun, sa intreb unde sunt, pe harta, sa aflu ce mijloace de transport am spre „undeva” sau „oriunde”.

Dimineata, ca o exceptie de care ma minunez de fiecare data, mananc.

Imi place micul dejun la hotel. Desi nu-i stii pe oameni, imparti cu ei un moment din dimineata ta. Din viata ta noua, temporara. Cafea, fructe, bagheta proaspata cu unt. Imi place sa impart micul dejun cu niste straini care admira aceeasi ploaie de dupa geamul inalt. Imi place sa astept cu cineva apropiat sa se termine ploaia. Imi place sa ies din hotel si sa stiu ca pot sa o iau „undeva” sau „oriunde”. Drumuri sunt multe, directii – suficiente!

Cand iesi din hotel, mergi unde vrei. E povestea ta, esti scenarist, actor si regizor. Stii ca ai in geanta o harta, ca varianta de salvare sau rezerva, si la intoarcere, cineva iti va zambi, va da o cheie si vei putea sa urci intr-o camera curata, cu view de vacanta si perne pufoase.

E bine sa iei o pauza de la cotidian, de la rutine si obisnuinte si sa traiesti ceva nou, temporar, intr-o alta casa, cu un view care-ti taie respiratia.

E bine sa schimbi ceva, sa-ti faci timp pentru a observa detaliile din fata ta, sa-ti schimbi traseul ca sa intelegi lucrurile simple si importante, de care ai nevoie.

E bine sa-ti bei cafeaua in alta parte.

Mai e pana la check out.

E bine.

Categorii:
Uncategorized

Comentarii

  • Imi este dor de tine… dar ma bucur mult pentru tine, pentru ca stiu ca vezi si simti frumos, esti fericita si esti inconjurata de oameni frumosi! te pup si asteptam povesti! 🙂 si bucura-te de tot de ceea ce ti se intampla! 😉

    alina 26 iulie 2012 9:06 Răspunde
    • in momentul asta iti raspund de pe un hotel pe apa. maine dimineata o sa am mic dejun direct pe terasa cu apa-apa-apa in fata. superb!!!
      si mie mi-e dor de tine, stiu ca m-am rupt – fara telefon si net, dar asta a fost ideea. te pup!

      zinazen 26 iulie 2012 21:26 Răspunde
  • hehehe, iata unde ni te perdusei 😉 Have fun! pup!

    Violetik 26 iulie 2012 21:38 Răspunde
    • mersi, ma straduiesc. fun, walk, eat pray love 🙂

      zinazen 26 iulie 2012 21:54 Răspunde
  • Iti impartasesc parerea despre savoarea mic-dejunului din alte parti, despre spatiul special al camerei de hotel, despre construirea, chiar daca efemera, a unei existente oarecum paralele, alta, de care e nevoie uneori pentru a te regasi. Si asta e toata magia calatoriilor.

    Anda 27 iulie 2012 15:18 Răspunde
  • prima saptamana fara tine a trecut cum a trecut….cu gandul ca e vacanta pe care ai asteptat-o atat de mult, mi-am mai autoeducat sentimentele,,,dar acum deja, lasa-ma sa strig: IMI ESTE TARE DOR DE TINE !!!!!!!

    Name 1 august 2012 9:40 Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title