fbpx
„“

o sa te pierd la poker

de

Așa-mi plac zilele, serile, secundele, de fapt, în care încep să se întâmple lucruri noi. Chestii simple, mărunte, negândite. Minunate.

Îmi plac acele clipe în care corpul începe să simtă altfel, într-un fel nou. Ochii văd și altceva. Văd și înăuntru, văd și mai departe. Oglinda nu e distorsionată, iar tu – te vezi: 1, 68, bronzată, pistruiată.

În trecere, în mișcare, în transformare. Pentru cineva minunată, pentru altcineva indiferentă.

Pentru cineva vitală, inexistentă pentru altcineva.

Pentru tine – cea mai importantă. Mică și mare, dulce-amăruie, prostuță și deșteaptă, a ta și a nimănui.

Îmi plac zilele care încep normal – cafea, metrou, scară rulantă, și-ntr-un moment, se schimbă ceva: te trezești într-un alt decor, apar oameni noi, imaginea altora se îndepărtează, sună telefonul, te anunță cineva că viața e minunată așa cum este, numai și numai pentru că e a ta…

***

Se mai întâmplă…

Se-ntâmplă să ne legăm nepotrivit de oameni nepotriviți. E normal. Nu poți ieși din starea de vis dimineața. Nu poți închide cartea la pagina 36. Nu poți coborî de pe scenă, de lângă Marius Manole sau Oana Pellea. Nu-i poți închide sunetul lui Mark Knopfler. Nu poți înceta a mai crede. Că există, e în căutare, e în transformare.

Dar sunt zile, seri, secunde, în care se întâmplă lucruri noi – simple, mărunte și minunate. Și exact atunci ceva, ori totul, se schimbă.

***

Vroiam să te-mblânzesc, dar cred că o sa te pierd la poker.

Categorii:
Uncategorized

Comentarii

  • ..atatea alaturari de frumuseti..muzici,oameni,zambet soptit..cuvinte asezate senin..tare frumos ! 🙂

    dana 22 august 2013 10:21 Răspunde
    • mersi mult, Dana!

      zinazen 22 august 2013 12:33 Răspunde
  • Mmmm, ce frumos ai scris. Iar 🙂
    Zic si eu. Cand descoperim ca suntem cei mai importanti pentru noi, oamenii aia nepotriviti devin doar experiente/ lectii si atat. Si daca avem chef sa inchidem cartea la pagina 36 de ce n-am inchide-o ? Doar sunt paginile si capitolele vietii noastre 🙂 Pararanteza: discutam cu un copilut de la servici pe-o chestie ce-o facuse si eu intrebam de ce. Si raspunde: am facut aia pentru ca asa au vrut muschii mei. Mi-am zis atunci: ia te uita, cata independenta, cata asumare 🙂

    lotusull 22 august 2013 12:18 Răspunde
    • :)))) bine ca stie unde-i sunt muschii :).

      zinazen 22 august 2013 12:33 Răspunde
  • Și exact atunci ceva, ori totul, se schimbă.
    Asta a fost… Maxima!

    kiRu 23 august 2013 12:59 Răspunde
  • Uneori deciziile te duc intr-un alt decor cu alti oameni, tesand alte povesti. Alteori e mana destinului care iti ofera cate o surpriza la care nu te asteptai. Uneori speri sa se intample ceva, sa se schimbe totul, alteori iti doresti ca lucrurile sa ramana la fel… Suntem tare complicati 🙂
    O duminica de vis!
    XOxo

    Criss 25 august 2013 3:36 Răspunde
    • asa e. trebuie sa ramanem tineri si frumosi in continuare. indiferent de decizii si decoruri.
      o duminica frumoasa si tie, Criss!

      zinazen 25 august 2013 7:13 Răspunde
  • Nu cred (scuze) ca trebuie sa ramanem tineri si frumosi indiferent de decizii si de decoruri. Cicatricele uneori nu pot fi ascunse. Alteori nu sunt inca cicatrici ci rani. Sangerande. Urate. Si poate uneori pierdem ceva din noi. Ceva important. Definitoriu. Ceva ne-aleator… Ceva ce ne defineste. Uneori oameni care ne fac sa fim ceea ce suntem dispar de langa noi. Din vointa lor sau a Eternului… Nu putem ramane tineri mereu. Uneori trebuie sa invatam, suntem obligati sa invatam, sa imbatranim. Si uneori imbatranim si in suflet. Tineretea e o stare de spirit. Uneori insa n-ai cum sa ti-o pastrezi. Nici ca stare de spirit nici ca aparenta fizica. Uneori obosesti. Adeseori obosesti. Uneori mai si mori putin. Alteori ai vrea sa mori putin. Sau de tot. Cum spune Knopfler: And what have you got at the end of the day?
    What have you got to take away?
    A bottle of whisky and a new set of lies
    Blinds on the windows and a pain behind the eyes

    Wargath 25 august 2013 11:14 Răspunde
    • Wargath – m-am referit la starea de spirit, evident, cand am zis „tineri si frumosi”. pentru ca eu chiar cred ca se poate. toate ranile inseamna experienta. totul ne este dat pentru ceva anume. din trecut sau pentru viitor.
      nu stiu daca e vorba de karma sau pur si simplu asa e construita lumea. invatam, imbatranim, devenim atenti si mai intelepti. si vreau sa ramanem tineri – sa nu ne indoaie greutatile.
      oboseala trece. uneori trece chiar fara urme.
      dar, totul depinde de momente si de oameni. normal ca sunt zile in care mori putin sau aproape de tot …

      zinazen 26 august 2013 6:43 Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title