Am avut norocul să fiu sora cea mică, verișoara cea mică, fiica cea mică. Până am crescut, am tot fost „cea mică” – protejată, cocolită și ferită. Am avut norocul să primesc multe-multe-multe sfaturi. O făceam pe cool’a când participam la discuțiile fetelor mai mari, lăsând impresia că înțeleg și eu principiile de bază a interacțiunii dintre fete și băieți. Am ascultat despre scheme, secrete și semne; am învățat șiretlicuri și metode sigure de a fi sau părea într-un fel sau altul, în funcție de situație și raison.
După ce am ascultat milioane de sfaturi, povești și rețete, m-am gândit că ar fi bine să și citesc despre asta. Cărți cu titluri complicate, reviste serioase, articole pretențioase – toate despre cum să găsești și păstrezi un bărbat. În fond, asta e cea mai vândută temă din lume, nu? Cum să fii ca să-l câștigi și cum să nu fii ca să nu plece. Unde să-l cauți și cum să-l recunoști. Cum să ți-l imaginezi și ce calități să aibă. Cât să-l chinuiști și ce impresii să lași. Unde să te-mpiedici și când să lași de la tine. Etc etc…
Niciodată nu mi-a fost de niciun ajutor nimic din ce am citit despre bărbați. Și nu pentru că majoritatea cărților sau revistelor erau scrise de femei din străinătate, care trăiau într-o altă realitate, cu alți bărbați, cu alte viziuni și reguli, ci pentru că de fiecare dată e diferit. Și noi suntem diferiți, foarte diferiți!
Principalele sfaturi (mai mult) americane? Să te îmbraci mai bine și să zâmbești mai mult. „Să te îmbraci mai bine” s-ar traduce cu „Să ai o relație bună cu tine”, iar asta cu zâmbitul – „… o relație bună cu cei din jur.”
Dar ca să ajungi să zâmbești sincer, fără frică, cu o față luminoasă și fericită, trebuie să ai material cât să scrii chiar TU vreo 10 cărți. Despre greșeli, imaginație, naivitate, închipuire, minciună, trădare, săturare, murire, disperare și tot ce se trăiește și învață personal, individual, pe propria piele, cu toată inima, cu creierul tău personal în mulți ani de încercări și ciorne.
Nici nu mai contează ce e – intuiție, logică, experiență, fler, siguranță – important este să ajungi să te cunoști, să știi ce vrei, ce-ți place. Știți cât de simplă e viața când știi ce vrei? Pentru o oră, o lună, un an…
—-
Un noroc mai mare, însă, a fost să fiu cea mai bună prietenă a băieților.
Ah, Dumnezeule, cât am putut să aflu și să înțeleg de la prietenii mei de sex opus. Și nu, nu mi-am dorit să schimb (aproape) niciodată această stare de fapt. Dacă un bărbat îți este prieten bun, îți va explica foarte exact ce înseamnă când cineva nu sună sau vine însoțit de o altă femeie, când tu încă mai speri să repari, femeiește, niște lucruri stricate.
——
Suntem diferiți, știu. Dar mi se învârte în cap finalul unui dialog cu un prieten bun…
„Eu ce vreau? Să merg spre ea și ea spre mine. Să ne îmbrățișăm. Să avem liniște și să construim fericire. Și să facem copii. Împreună.”
Atâtea cărți, atâtea teorii, atâtea vorbe mari, atâția ani … dar până la urmă, lucrurile sunt prea simple ca să le vedem și să le credem. Și atunci când știm ce vrem cu adevărat, nu vrem lucruri diferite. Liniște, iubire. Împreună.
——
Uneori ne iubim mai mult când stăm spate în spate. Alteori ne salvăm iubirea, lăsând o distanță mai mare de o țară între noi. Pierdem definitiv oameni ca să înțelegem că iubirea nu se termină odată cu moartea. Iubim și la 60 de ani, atent, cu gingășie și mirare. Ne minunăm de puterea iubirii, ne vedem transformați în oglindă și ne reumplem de credință și frumusețe.
Liniștiți, mergem pe un drum mătăsos unii spre ceilalți. Ca să construim fericire și să facem copii împreună. Atât de simplu este… pentru o viață.
O scriere minunata, care merge fix in suflet, asa cum s-a intamplat cu tot ceea ce ai scris pana acum si pentru care iti multumesc!
Asta am inteles si eu, traind cu adevarat cu mine si pentru mine, anul acesta, dupa ce am renuntat la a mai cauta raspunsuri intre zecile de pagini care explica „cum sa…” tot felul de lucruri din viata noastra. Si asa m-am descoperit, m-am inteles, m-am resetat, am privit in jur, dand jos ochelarii de cal si am gasit raspunsul, atat de simplu, de firesc. Nu suntem obisnuiti cu lucrurile simple. Dar cred intr-un rost pentru tot ceea ce traim, pentru ca drumul unul spre celalalt se invata.
Multumesc din suflet, Carmen!